Articol vizualizat de 731 utilizatori.
În perioada 22-24 aprilie, 43 de tineri și adolescenți din parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași conduși de părintele Andrei Gherghel au participat la 3 zile de reculegere la Luncani unde părintele OFMConv. Iosif Amitricioaei, responsabil de persoanele defavorizate din București, a condus o serie de meditații și rugăciuni prin care ne-a adus mai aproape de Dumnezeu. Tema centrală a reflecțiilor noastre a fost „Fraternitatea rogojinilor”.
Aceste zile de har au început vineri, la ora 09:00, cu sfânta Liturghie, urmând ca în jurul orei 10:15 să plecăm spre destinația noastră. La ora 12:30 am fost întâmpinați cu bucurie de către călugării carmelitani, pe care am fost entuziasmați să îi revedem.
La ora 15:30 am avut prima meditație, la care misterul „fraternității rogojinilor” ne-a fost deslușit de către părintele Iosif: fiecare dintre noi își are propria targă, propria rogojină pe care trebuie să nu și-o ducă singur, ci împreună cu ceilalți. În ciuda oboselii de pe drum, stilul oratoric deosebit al părintelui a reușit să ne țină treji și atenți, iar prin entuziasmul său ne-a adus mai aproape de a înțelege ce înseamnă cu adevărat fraternitatea.
Ziua de vineri a continuat prin Calea luminii, pe care am parcurs-o împreună în natură. A fost un moment deosebit, prin care am reușit să aprofundăm bucuria Învierii Mântuitorului. Seara a avut loc adorația intitulată „Doamne, tu mă cunoști”, clipe în care ne-am unit cu toții în rugăciune și am încercat să pătrundem misterul iubirii pe care Dumnezeu ne-o poartă.
Meditația din dimineața zilei de sâmbătă, Liturghia de la 12:00, cât și Lectio Divina de după-amiază au fost încă o dată momente la care părintele Iosif a reușit să ne inspire și, totodată, să ne provoace la a reflecta la noi înșine, la dragostea pe care Isus ne-o poartă și la cum putem și noi să arătăm această iubire celorlalți. Seara am avut parte de distracție prin jocuri în echipă, un concurs de karaoke și o mini-scenetă interpretată minunat de câțiva dintre tineri.
Duminică grupul nostru a animat liturghia de la ora 10:30 a comunității de la Luncani, comunitate ce ne-a primit în sânul ei cu brațele larg deschise și căreia îi suntem profund recunoscători pentru aceasta. După masa de prânz, părintele Andrei ne-a pregătit și o surpriză: o drumeție până la o pajiște din apropierea mânăstirii, unde am rămas până la ora 16:30. Acolo am reușit să ne bucurăm împreuna de natură și să petrecem clipe de relaxare într-o manieră diferită de cea cu care suntem obișnuiți. La ora 20:00 am ajuns înapoi la parohie, unde ne-am luat rămas bun unii de la alții, rămânând în sufletul nostru provocarea părintelui Iosif: „Dacă cineva ar putea crea un sistem în care nimeni din lume să nu fie singur, tu ce ai face?”
Le mulțumim tuturor celor implicați în organizarea acestor momente de reculegere. Mulțumiri speciale părintelui Iosif, a cărui abordare diferită a reușit să ne cucerească pe toți, dar și părintelui Andrei, care s-a asigurat de bunul mers al tuturor momentelor. Îl rugăm pe Dumnezeu să-i răsplătească și să-i umple de harul său pe binefăcătorii noștri, fără de care aceste zile n-ar fi fost posibile.
Păuleț Ștefan
***
Mărturii:
În mijlocul naturii, înconjurați de liniște și verdeață, sub razele calde ale soarelui, în bătaia vântului, patruzeci și cinci de prieteni au trăit împreună iubirea infinită a lui Dumnezeu, în cele trei zile de reculegere de la Mănăstirea Carmelitană, din Luncani. Aceste zile ne-au oferit fiecăruia dintre noi șansa de a ne cunoaște prin intermediul fraternității stabilite între noi. Sentimentul de uniune a fost adus la viață de cântecele acompaniate de pian și chitară, prin care ne-am ridicat împreună glasurile la cer. Lacrimi eliberatoare, pline de recunoștință, ne-au adus mai aproape unul de altul, dar și de Domnul. Pașii ne-au purtat pe Calea Luminii, în inima pădurii, unde am putut simți comuniunea deplină om-natură-Dumnezeu. Am meditat împreună, ne-am jucat, am râs din toată inima și ne-am purtat rogojina unul altuia, întrucât am înțeles, datorită părintelui Iosif și părintelui Andrei, că niciun om nu trebuie să se simtă vreodată singur. Multe mulțumiri gazdelor noastre, care au avut grijă să ne simțim bine în căminul lor și care ne-au oferit zi de zi mâncăruri din cele mai bune.
Roberta Colotin
Aceste zile de reculegere au avut o însemnătate deosebită pentru partea spirituală din mine. Consider că au fost adevărate zile de deșteptare a conștiinței noastre, de reclădire a valorilor pe care trebuie să le avem în suflet și să le punem în practică. Abordarea părintelui Iosif, care privește clar lucrurile dintr-o perspectivă diferită, complexă, ne-a ajutat în acest drum pe care l-am început, de reconstrucție a vieților noastre. Cuvântul „ordine” cred că a fost cuvântul cheie al acestor zile de reculegere, cu referire în mod special la scena din ziua de Paști, atunci când Mântuitorul a așezat giulgiurile în care a fost învelit. Toate activitățile întreprinse în aceste trei zile au avut ca scop, de asemenea, și coeziunea grupului de tineri din care facem parte, grup pe care îl simt din ce în ce mai unit și care îmi aduce aminte de o familie. Mulțumim tuturor celor care au avut grijă de noi pe parcursul zilelor de reculegere și fie ca fiecare dintre noi să aplicăm cât mai mult din cele învățate pentru o viață cât mai frumoasă și ordonată!
Andrei Mârț
La auzul veștii că organizam din nou câteva zile de reculegere chiar m-am bucurat, întrucât data trecuta m-am simțit nemaipomenit. Am rămas cu o energie fantastică și am învățat multe lucruri frumoase. Iar acestea se datorează în primul rând părintelui Iosif Amitricioaiei, care m-a surprins dintr-o multitudine de puncte de vedere: dintr-un simplu pasaj din Evanghelie cunoscut de noi toți a reușit să extragă și să ne transmită niște idei la care nu m-aș fi gândit niciodată și care au aplicabilitate în viața noastră de tineri creștini. Mai mult, a dat dovada de o energie și de un entuziasm aparte prin care a reușit să ne binedispună pe fiecare în parte. Grupul de tineri cu care am fost s-a dovedit a fi foarte unit și extrem de vesel; chiar am rămas cu amintiri memorabile de la activitățile pe care le-am organizat: atât cele spirituale, precum meditațiile, Calea Luminii, Sfintele Liturghii și Adorația, cât și cele de destindere: jocurile, karaoke, plimbările în aer liber; chiar și momentele când stăteam la masa s-au dovedit a fi unice și frumoase în felul lor. Acum pot spune chiar că îmi doresc să mai organizam astfel de zile la Luncani; știu sigur că nu am cum să rămân dezamăgit dacă voi fi prezent.
Alex Mîrț
Împreună cu această comunitate, în aceste zile de reculegere ne-am amintit de implicarea lui Dumnezeu în viețile noastre. Am simțit că fac parte dintr-o familie, că sunt acceptată și pot fiu eu însămi în acest grup. Au fost momente de liniște și de meditație, combinate cu distracție și voie bună. Am descoperit că „a crede în Dumnezeu” nu înseamnă doar respectarea cu sfințenie a poruncilor, seriozitate și atenția să nu calci strâmb. Am văzut oameni care sunt bucuroși pentru că au credință și pun în practică acest lucru în fiecare zi.
Martha Gherghel
Aceste zile de reculegere au însemnat foarte mult pentru mine. Am reușit să mă descopăr mai bine și, așa cum a spus și părintele Iosif în cadrul meditației de vineri, să fac „ordine în viața mea”. M-am regăsit în toate momentele, începând de la meditațiile de vineri și sâmbătă și până la momentul de adorație în care fiecare dintre noi cei participanți, am aprins câte o lumânare pe care, mai apoi, am dus-o până în fața altarului până ce am format o cruce. Momentele de comuniune dintre noi au fost unice și cu siguranță aș mai repeta o astfel de experiență. Mulțumim tuturor pentru aceste zile minunate, dar mai ales preoților, Andrei și Iosif care au făcut din aceste zile minunate momente cât mai frumoase și clipe de neuitat!
Luiza Hușanu
M-am bucurat să pot avea ocazia de a veni la zilele de reculegere de la Luncani. Am fost primiți cu brațele deschise de gazdele noastre care ne-au asigurat o ședere cât mai confortabilă. Am avut parte de momente frumoase de rugăciune și adorație, în biserică și în natură care ne-au apropiat de Dumnezeu, alături de părintele Iosif care pe parcursul acestor zile ne-a fost ca un frate mai mare, dar și de momente de jocuri si bună dispoziție care ne-au apropiat ca grup.
Cosmina Bucătaru