Articol vizualizat de 526 utilizatori.
În zilele de1- 4 iulie, mișcarea Familiile de Nazaret din Parohia Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași însoțiți de pr. Petru Sescu au avut privilegiu de a participa la trei zile de reculegere.
Zilele s-au desfășurat desfășurată la Mănăstirea Maica Unității, Viișoara, jud. Neamț.
Mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dăruit acest timp minunat, acest timp de oxigenare a sufletelor care sunt mereu într-o căutare continuă de Dumnezeu, chiar și atunci când noi în zbuciumul,vacarmul și grijile acestei lumi nu reușim să mai percepem aceasta.
În prima seară, după ce am participat la Sfânta Liturghie, și am recitat împreună vesperele, cei care au dorit au urmărit un film: “Eu sunt Gabriel”. Acest film este plin de mesaje – unul dintre ele fiind acela că Dumnezeu așteptă mereu să-L căutăm, să-I vorbim, Să-L punem pe primul plan în alegerile pe care le facem în pelerinajul nostru pe acest pământ.
Invitația de a ne deschide sufletele către cel care ne caută mereu, facută de Pr. Carol Dan Sabău a fost făcută discret printr-o rugăciune extrem de profundă și mereu actuală pentru toți cei care-L caută pe Domnul, a sfântului Anselm din Canterbury (1034-1109):
“Acum, biet muritor, părăsește-ți, pentru un timp, treburile și lasă-ți, o clipă, gândurile cele neodihnite. Îndepărtează grijile care te apasă și uită de trudnicele tale ocupații. Ocupă-te, un pic, de Dumnezeu și odihnește-te în El. Intră în chilia duhului tău, alungând din ea totul în afară de Dumnezeu și de ceea ce te-ar putea ajuta să-L cauți; și după ce ai închis ușa, caută-L!
Și vorbește acum, o, inimă a mea, vorbește cu ființa ta întreagă către Domnul: «Chipul tău îl caut, Dumnezeule, caut chipul tău» (Ps 26, 8). De aceea, Doamne, Dumnezeul meu, dă inimii mele învățătură unde și cum trebuie să Te caute, unde și cum să Te găsească… Învață-mă să Te caut; arată-Te celui care Te caută, căci nu Te pot căuta, dacă nu mă înveți, nici nu Te pot găsi, dacă nu Te arăți. Fă astfel încât să Te caut dorindu-Te, să Te doresc căutându-Te, să Te găsesc iubindu-Te și să Te iubesc găsindu-Te…”
În cele trei zile am fost invitați, ca fiecare să descopere înlăuntrul ființei – acea „neliniște sfântă a căutării lui Dumnezeu”, iar a doua zi să identificăm, indiciile care confirmă că încă suntem vii la toate cele trei niveluri ale vieții: la nivel fizic – respirația; la nivel moral – rușinea (de păcat) și părerea de rău; iar la nivel spiritual – dorința (de Dumnezeu);
Ce imagine a lui Dumnezeu avem în sufletul nostru sau cu ce imagine vrem să-l comparăm, și ce loc ocupă în viața noastră Dorința de Dumnezeu, a fost tema celei de a doua zi de reculegere,concluzionând cu: Cei care mă caută mă găsesc (Prov 8,17)
Sf. Augustin spunea părintele Carol, “a intuit importanța – dorinței – în viața spirituală în raport cu rugăciunea. El spunea că „dorința se roagă mereu, chiar dacă limba tace. Dacă tu dorești mereu, tu te rogi mereu”. De asemenea: „Dorința ta este rugăciunea ta; dacă este continuă dorința ta, continuă este și rugăciunea ta… Dorința este rugăciunea interioară ce nu cunoaște întrerupere”. Cel care îl dorește pe Dumnezeu, chiar și atunci când limba lui nu rostește nici un cuvânt, cântă și se roagă cu inima. Cel care nu-l dorește pe Dumnezeu, unul ca acesta poate striga cât de mult și cât de tare, fiindcă Domnul nu-l va auzi”. Dorințele bune sunt profunde și discrete, spunea parintele, iar greutățile și suferințele nu sting dorințele profunde, ci, dimpotrivă, le pot întări și mai mult;
Astfel, credinciosul nu este chemat să cultive certitudini și să ridice garduri, ci să fie pe drum. Credința îi dăruiește adevărata pace a inimii doar după ce i-a luat, cu prețul unor suferințe poate,… pacea falsă a lumii și a siguranțelor sale. Cel ce înaintează prin hățișul învolburat și provocator ale evangheliei, permițându-i Duhului Sfânt să-i atingă inima, învață, mai devreme sau mai târziu, să scoată la suprafață adevărata viață, cu întrebările și zbuciumul ei și să se deschidă cu totul lui Dumnezeu.
Dumnezeu nu este o asigurare de viață și nici un obiect pe care să-l poți ține în mână și să-l folosești după plac.
Fiți mereu căutători și mărturisitori plini de pasiune ai lui Dumnezeu, ne-a îndemnat părintele Carol. Al căuta neobosit pe Dumnezeu, este singurul mod prin care noi dovedim că credem în Dumnezeul cel adevărat.
Neliniștea căutării spirituale este starea de spirit a ucenicului care veghează, care nu se așază comod mulțumit de ceea ce știe despre Dumnezeu, ci continuă să-l caute și să-l descopere, uimit, încântat, plin de bucurie. Neliniștea căutării lui Dumnezeu este o neliniște veselă, molipsitoare.
Papa Francisc într-o omilie adresată augustinienilor le spunea: privește în adâncul inimii tale, privește în interiorul tău și întreabă-te: ai o inimă care dorește ceva mare sau o inimă adormită de lucruri? Inima ta a păstrat neliniștea căutării sau ai lăsat-o sufocată de lucruri, care ajung s-o atrofieze?
Aceasta este „pacea neliniștii”: conștiința de a fi mereu pe drum, mereu pe cale, în exod spre „Dumnezeul bucuriei și veseliei mele” (Ps 43,4).
Pr. Carol Dan Sabău, ne-a purtat și ne-a încântat prin conferințele expuse provocându-ne la o meditație profundă și personală iar odată ajunși înapoi acasă aceasta devine tot mai intensă.
Veghea la Duhul Sfânt, care a completat oarecum programul obișnuit, ne-a ajutat pe toți să redescoperim în noi dar mai ales în cei de lângă noi darurile gratuite pe care Tatăl Ceresc, le-a revărsat și continuă neîncetat să le reverse asupra tuturor acelora care-L recunosc și-l mărturisesc ca singurul și adevăratul Dumnezeu.
Mulțumim Pr. Carol Dan Sabău, Pr. Marcel Roșu, fraților și surorillor de la Mănastire Maica Unitații, Pr Paroh Sescu Petru, pentru căldura și disponibilitatea dăruite, și celor douăzeci de persoane care are au răspuns invitației de a participa la aceste zile de reculegere, dovedindu-se adevarați căutători de Dumnezeu.
În numele membrilor Mișcarea Familiile de Nazaret nu pot decât să spun mulțumesc Doamne că ai făcut posibil să-i întâlnim pe cale, și să-i descoperim atât de minunați.
Mariana Ifrim