Articol vizualizat de 567 utilizatori.

“Ca toţi să fie una”. Această chemare şi dorinţă a lui Isus i-a provocat la rugăciune pe toţi cei prezenţi la celebrarea care a avut loc în Biserica “Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iaşi luni, 23 ianuarie 2023. Ora de rugăciune a fost prezidată de către Mons. Benone Farcaș, parohul comunității, avându-l alături pe părintele vicar Andrei Gherghel. Lor li s-au unit în cânt şi rugăciune credincioşii comunităţi, credincioşi şi persoane consacrate din alte comunităţi, precum şi câţiva creştini din Biserica soră Ortodoxă, care au venit plini de speranţă la acest moment de comuniune.

Cântecul de la intrare “Veniți, frați creștini” le-a dăruit tuturor, încă de la începutul celebrării, speranţa că putem fi uniţi cu toţii sub acelaşi cap, şi anume Isus Cristos. Conştienţi că păcatele noastre de învrăjbire, neunire şi ignoranţă sunt dese, în cadrul actului penitenţial fiecare i-a cerut iertare lui Dumnezeu, mulţumindu-i în acelaşi timp pentru că, în ciuda acestor greşeli ale noastre, el ne susţine mereu şi nu încetează niciodată să ne numească copiii săi.

În predica sa, pr. Andrei Gherghel, a menționat că deși rădăcinile istorice ale Săptămânii De Rugăciune Pentru Unitatea Creștinilor se regăsesc în prima decadă a secolului trecut, celebrarea ei în forma actuală datează din anii ’60 și este un rezultat al Conciliului Vatican II, care în Constituția dogmatică Lumen gentium afirmă că „Biserica este în Cristos ca un sacrament, adică semn și instrument al unirii intime cu Dumnezeu și al unității întregului neam omenesc.” De asemenea, a subliniat dorința de unitate pe care întregul popor român a avut-o în anul 1999 când Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România, moment în care cei prezenți strigau la unison: „Unitate, unitate, unitate!” dorință ce ar trebuie să rămână sădită în inimile fiecărui creștin. Cuvântul de învățătură s-a terminat cu invitația de a face unitate înainte de toate la nivel familial: „La nivel de familie, crizele şi suferinţele cele mai profunde se întâlnesc atunci când membrii familiei sunt dezbinaţi, când lipseşte unitatea” de aceea „cel mai convingător mod de a vorbi despre Cristos este unitatea”.

După omilie a urmat un cântec, câteva mărturii, rugăciunea universală şi recitarea rugăciunii “Tatăl nostru”. În cele din urmă, în semn de mulţumire şi de iubire frăţească, toți au cântat “Dumnezeule preasfânt”.

Cei prezenţi la această celebrare ecumenică au plecat la casele lor edificaţi de minunăţiile pe care le-ar putea avea împreună, dacă ar fi capabili să renunţe la ei înşişi, pentru cei de lângă ei, iar în felul acesta să ducă la bun sfârşit testamentul lăsat de Isus, “ca toţi să fie una”.

Pr. Valerică Ciobanu

Apasati aici pentru albumul foto