Pregătire pentru beatificarea episcopului Anton Durcovici și liturghie în memoria pr. Anton Farcaș-Gherghina

În seara de luni, 17 februarie, în parohia noastră au avut loc două celebrări importante: prima zi pregătitoare (din cele trei programate pentru lunile februarie, martie și aprilie) în vederea beatificării episcopului martir Anton Durcovici și Sfânta Liturghie cu Requiem pentru părintele Anton Farcaș, fost paroh al comunității noastre, care a trecut acum patru ani la cele veșnice. La aceste celebrări, care au avut loc succesiv, de la ora 17 la ora 18, respectiv de la ora 18 la ora 19, au participat toți preoții parohiei noastre, la Sfânta Liturghie cu Requiem alăturându-li-se doi preoți invitați: pr. Marius Bereșoaie, formator la Mănăstirea “Don Orione” și pr. Anton Cîtea, paroh la Fărăoani. Întreaga seară a avut o încărcătură emoțională aparte, credincioșii preamărindu-L cu tot sufletul pe Dumnezeu, Care a binevoit ca un slujitor al Lui din dieceza noastră să fie ridicat la cinstea altarelor și s-au rugat cu stăruință pentru părintele Anton.

Astfel, la ora 17, biserica s-a umplut de credincioșii dornici să-L slăvească pe Dumnezeu pentru marele dar al unui episcop exemplar. Născut în ziua de 17 mai 1888 în Austria și stabilit în România de la vârsta de șase ani, Anton Durcovici a dorit să își dedice toată viața slujirii lui Dumnezeu, intrând întâi în seminar și completându-și, apoi, studiile, la diferite universități din Italia. Sfințit preot în 1910 și reîntors în țară în 1911, a activat, mai întâi, ca preot vicar și ca profesor de religie, iar la 30 octombrie 1947 a fost numit episcop de Iași de către Papa Pius al XII-lea. Din păcate, în timpul prigoanei comuniste, episcopul Durcovici a fost arestat de Securitate și supus la diferite abuzuri, murind ca martir la 10 decembrie 1951 în închisoarea de la Sighetul Marmației. Recunoscându-i martiriul și meritele unei vieți exemplare, Papa Francisc a semnat, în octombrie anul trecut, un decret, beatificarea urmând să aibă loc pe 17 mai anul acesta, la Iași.

În cadrul acestei slujbe pregătitoare celebrate la noi în parohie, părintele paroh Petru Sescu a vorbit despre bucuria ca, în doar trei luni, să ne putem ruga unui păstor al diecezei noastre, menționând, cu emoție, că acesta este un eveniment unic, care nu se întâmplă decât o dată la câteva zeci, chiar sute de ani. Părintele Sescu i-a îndemnat pe toți credincioșii să ia exemplul episcopului Durcovici în ceea ce privește jertfa și umilința, constatând că noi, de cele mai multe ori, simțim greutate în a renunța chiar și la cele mai mici lucruri pentru Cristos. „De cele mai multe ori, ne lipsește curajul”, a zis părintele paroh, “și vă voi spune acum două puncte forte pe care episcopul Anton Durcovici le-a respectat cu sfințenie pentru a nu-și pierde curajul în lupta cu răul. În primul rând, vizita la Sfântul Sacrament, la care accesta i-a îndemnat pe toți credincioșii în 1948, printr-o circulară, presimțind perioada când va fi arestat. Când erau ore de adorație în biserică și trebuia să stea în genunchi alături de ceilalți credincioși, slăbit cum era de griji și de durere, nici nu clintea. Stătea așa ore întregi. Este un exemplu pentru noi toți ceilalți, care întâmpinăm greutăți în a sta în genunchi în biserică, chiar și pentru un timp scurt. Iar un al doilea reper pentru păstrarea curajului este evlavia către Sfânta Fecioară Maria, căreia episcopul i-a încredințat, în acele vremuri, dieceza noastră și care l-a ajutat, în momentele cele mai grele, să reziste prigoanei și abuzurilor din închisori.”

Pe parcursul liturghiei, ne-am rugat cu toții sfinților martiri ai Bisericii Catolice și am rostit, cu evlavie, rugăciuni de mulțumire.
Ulterior, la Sfânta Liturghie cu Requiem pentru părintele Anton Farcaș-Gherghina, părintele Sescu a spus că se împlinesc patru ani de când acest extraordinar preot, care a slujit aproape șase ani în parohia noastră, a trecut la cele veșnice, iar părintele Romică Sociu și-a amintit, în cadrul predicii, de perioada când era în anul al șaselea de studenție, anul pastoral. Acesta a povestit cum, văzându-l într-o zi de la distanță, în curtea bisericii, și-a dat seama că el trebuie să fie părintele Anton, deoarece avea o față deosebit de senină.

La sfârșitul liturghiei, celebrate de preoții parohiei noastre și de preoții Marius Bereșoaie, formator la Mănăstirea “Don Orione” și pr. Anton Cîtea, paroh la Fărăoani, satul unde e înmormântat părintele Anton, s-a cantat un requiem, după care părintele paroh le-a mulțumit pentru prezență preoților oaspeți și credincioșilor care au participat la celebrare. La ieșirea din biserica credincioșii au primit un colac și un pahar de suc sau de vin fiert creând un moment de comuniune. Apoi credincioșii au plecat la casele lor cu multă pace în suflet și bucuroși că s-au putut ruga pentru păstor al parohiei noastre, părintele Anton Farcaș-Gherghina, stă acum de-a dreapta lui Dumnezeu.

Sperăm cu toții că părintele Anton are acum parte de fericirea veșnică și ne pregătim treptat, în rugăciune și cu multă emoție sufletele pentru beatificarea primului episcop martir al diecezei noastre, Anton Durcovici.

Diana Fârte, Iulian Bejan