O viață de preot, trăită într-o viață de om

Duminică, 13 Octombrie 2013, parohia noastră a fost din nou în sărbătoare. Pr. Anton Despinescu, „concetățean al acestei parohii” cum îi place părintelui să spună, însoțit de pr.Decan Iosif Dorcu, Pr. paroh Petru Sescu și Pr. Ieronim Budulai a ținut în mod special să aducă laudă și mulțumire lui Dumnezeu pentru cei șaizeci de ani de preoție, și în comunitatea noastră.

Sfânta Liturghie, prin excelență fiind rugăciunea perfectă, a fost oferită lui Dumnezeu ca mulțumire și recunoștință pentru toate harurile pe care El a binevoit să le reverse asupra noastră, prin aceia pe care Dumnezeu i-a ales ca lucrători în via Sa.

Șaizeci de ani, așa cum a spus pr. Decan Iosif Dorcu la predică, este cât o viață de om. Și ce este mai frumos oare decât o viață de om trăită și închinată lui Dumnezeu. O viață de om în care Duhul Sfânt a avut toată libertatea și colaborarea necesară pentru a lucra. O viață de om prin care Dumnezeu a avut libertatea de a înfaptui minuni.Minuni cu, care din păcate preciza pr. Decan la predică, suntem așa de obișnuiți încât am ajuns să nu le mai vedem.

Corul mare al parohiei noastre, prin cântările lor special alese pentru acest eveniment, a făcut ca această Sf. Liturghie să fie una specială. La sfârșitul Sf. Liturghii, un reprezentant al comunității noastre a adresat un cuvânt de mulțumire și recunoștință, în mod special celui sărbătorit dar și acelora care au ales să-și trăiască viața ca slujitori umili în via Domnului. Relatăm în continuare cuvântul rostit:

“Bine ați venit părinte, în comunitatea noastră. Sf. Tereza, patroana parohiei noastre împreună cu noi cei prezenți, ne bucurăm de acest moment pe care ați dorit să-l marcați și în comunitatea din care ați făcut parte. Vocaţia preoţească, așa cum știm cu totii, este misterul unui „schimb minunat” – între om şi Dumnezeu. Cei care nu percep misterul acestui „schimb”, nu reușesc niciodată să înţeleagă cum se poate întâmpla ca un tânăr, ascultând cuvântul „Urmează-mă!”, să ajungă să renunţe la toate pentru Cristos, având în același timp certitudinea că pe acest drum personalitatea sa umană se va realiza pe deplin.

Dragă părinte Anton, nu putem decât să mulțumim lui Dumnezeu și sfinției voastre pentru acest timp de lumină și har care s-a scurs, din momentul, când ați primit în dar, puterea de a preschimba pâinea și vinul, în Trupul și Sângele Domnului. Vă mulțumim că în urmă cu 60 de ani, ați spus Da,” Fie mie după cuvântul Tău”, asemenea Mariei, sau „Iată-mă trimite-mă pe mine „ și ați rămas fidel bucuriei de a fi împreună cu Cristos.

Vă mulțumim pentru orice cuvânt rostit, care a adus în suflete lumină, pentru orice gest care a deschis calea Harului, pentru orice jerfă care a facut ca sufletele noastre să se apropie mai mult de cer, pentru că neobosit ați sădit în sufletele noastre samânța credinței, cu speranța că într-o zi, aceasta va aduce rod.

Vă mulțumim mai ales pentru strădania și oboseala multelor zile petrecute în confesional, locul unde cerul coboară pe pământ iar sufletele rătăcite, dezorientate pot regăsi calea spre lumină, pot redescoperi dulceața îndurării și parfumul iubirii lui Dumnezeu.

Vă mulțumim și pentru că, ați știut să vă deschideți inima, sufletul și mintea pentru a asculta strigătul mut al omenirii, în această vale a neputinței. Că ați încercat din răsputeri să aduceți alinarea și speranța în sufletele cuprinse de tristețe și de vina păcatului.

Vă mulțumim părinte, pentru toate meditațiile, conferințele și catehezele care ne-au ajutat să pătrundem mai profund în taina iubirii lui Dumnezeu. Cu răbdare și tact, pas cu pas ne-ați ajutat să descoperim că în ochii lui Dumnezeu fiecare dintre noi este special. Că în brațele Mariei și sub privirea iubitoare a lui Isus suntem întotdeauna învingători. Dumnezeu să vă răsplătească pentru tot ceea ce ați făcut și faceți spre slava și mărirea Sa.

Pentru că toate trăirile, jertfa, pasiunea și iubirea unui preot care știe că nu-și mai aparține, care știe că aparține în totalitate lui Cristos, care se identifică cu Cristos și prin tot ceea ce face exprimă bunatatea nesecată față de toți oamenii, oricare ar fi ei, ne ajută să strigăm: „Dumnezeu există, eu l-am întâlnit”

Doamne, îți mulțumim pentru că prin bunătatea, smerenia, blândețea, disponibilitatea și lumina bucuriei lor, permiți să descoperim reflexia chipului Tău.

Acum, când cuvintele încep să devină de prisos, vă rugăm primiți acest buchet de flori, ca semn al prețuirii noastre. “

După ce toți cei prezenți l-au aplaudat îndelung pe părintele și au cântat din tot sufletul La Multi Ani! pr. Anton Despinescu, a ținut să mulțumească tuturor acelora care au făcut acestă sărbatoare, atât de frumoasă.

Fotografii                                                                                                                                                                                                                                   Mariana Ifrim