Predici tematice pentru Postul Mare 21 Martie

Predica părintelui Mihai Patrașcu din seara de miercuri, 21 martie 2012, a fost despre exemplul de umilință pe care Isus Cristos l-a dat tuturor oamenilor prin jertfa de pe cruce, pentru a ilustra păcatul mândriei. Părintele Mihai a vorbit, așadar, despre păcatul mândriei, care devastează sufletele celor care îl săvârșesc, întrucât, fiind atât de pline de orgoliu, nu permit intrarea plină de mângâieri și haruri a bunului Dumnezeu.

La început, părintele predicator a descris starea naturii în momentul răstignirii lui Isus: întunecată, pustiită, precum era însuși sufletul Mântuitorului. În cuvintele adresate de Isus Tatălui Său – „Dumnezeul meu, Dumnezeu meu, pentru ce m-ai părăsit?” – se poate citi, cu durere, abandonarea lui Dumnezeu de către oamenii necredincioși. În această categorie intră atât ateii, cât și cei care cred doar pe jumătate sau cei care pur și simplu îl refuză pe Dumnezeu, prin păcatele săvârșite.

În ceea ce privește legătura cu păcatul mândriei, părintele Mihai a vorbit despre inutilitatea lui și a dat, de asemenea, sfaturi în legătură cu modul în care sufletul aflat în această stare ar putea să i se încredințeze din nou lui Dumnezeu. Este un păcat întâlnit mai ales în rândul intelectualilor, care au conștiința cuvântului și a efectului pe care judecățile de valoare, exprimate cu ajutorul lui, îl are asupra oamenilor. Mândria nu aduce niciun folos, căci închide sufletul și nu-i permite lui Dumnezeu să pătrundă și să-l transforme. A ne considera mai presus de lucrurile pe care le avem înseamnă a fi lipsiți de recunoștință față de bunătatea și grija lui Dumnezeu și a respinge modelul suprem de dăruire în fața tuturor oamenilor prin jertfa de pe Cruce. El însuși și-a recunoscut condiția muritoare, efemeră, de om și a primit să se coboare, în fața întregii omeniri, pentru idealul mântuirii.

În prezența mândriei nu există căință adevărată pentru păcate și, la fel ca farizeul, ajungem să prefacem umilința pe care ar trebui să o simțim în fața acestei dovezi de iubire. Părintele Patrașcu a oferit ca soluție pentru eliberarea de acest păcat capital crearea unui vid în inimă, pentru a-i face loc lui Dumnezeu. Suntem capabili de a crea acest vid conștientizând măreția jertfei de pe Cruce și temându-ne de Cel care a făcut să se cutremure cerul și pământul prin răstignirea pentru ignoranța, nesupunerea și batjocura noastră. Sângele Lui trebuie să ne umple de durere pentru toate păcatele săvârșite, care L-au făcut să sufere și să pătimească atât de mult. Singura posibilitate de a scăpa de această mare vină este de a ne pleca capul în fața Mântuitorului și de a cere cu umilință iertarea și eliberarea de patimi, îndoieli și dorințe deșarte.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

A consemnat, Diana Fârte