Chipul Milostivirii

În așteptarea sarbătorii, Nașterea Domnului nostru Isus Cristos, timp două zile (12-13.12.2015) membrii Mișcării Familiile de Nazaret s-au adunat pentru a se reculege la Casa Surorile Providenței Divine din  Bucium.

Tema reculegerii a fost ʺChipul Milostiviriiʺ și a fost susținută prin meditațiile și conferințele propuse și expuse de către părintele profesor Daniel Iacobuț.

Mediația din prima zi ne-a introdus în tema reculegerii prin gândurile Sfântului părinte Papa Francisc: ʺIsus Cristos este chipul milostivirii Tatălui. El a devenit viu, vizibil și a ajuns la apogeul său în Isus din Nazaret. Milostivire este calea care îl unește pe Dumnezeu cu omul, pentru că deschide inima la speranța de a fi iubiți pentru totdeauna în pofida limitei păcatului nostru.ʺ

În rugăciunea ʺBenedictus˝, orâduită de sfânta biserică în Liturgia orelor pentru a sfinți timpul de dimineață, căutăm chipul milostivirii, iubirea îndurătoare a Tatălui. Dumnezeu ne vizitează cu milostivire și ne transformă. În acest sens ne-a fost dat ca exemplu Zaharia, care nu a crezut în vestea bună și a rămas mut, fiind dezlegat atunci când a recunoscut darul lui Dumnezeu, pe Ioan. Când nu ne încredem în puterea lui Dumnezeu atunci nu mai putem binecuvânta. Noi creștem exprimându-ne. În sfânta împărtășanie suntem vizitați de Cel care ne-a răscumpărat iar rodul acestei vizite este mântuirea.

De asemenea, căutăm chipul milostivirii în rugăciunea ʺMagnificat˝ prin care se sfințește timpul de seară. Cântarea de laudă a Mariei în pragul casei Elisabetei a fost dedicată milostivirii care se extinde ʺdin neam în neamʺ. La sfârșitul fiecărei zile avem nevoie să-l preamărim pe Dumnezeu și să recunoștem toate acțiunile sale și felul cum a lucrat cu putere în viața noastră. Ajungem astfel să ne privim cu milostivire. Dumnezeu a privit la umilința Mariei și a umplut-o de har pentru că a fost golită de sine.

Ne-a fost  explicitată emblema anului milostivirii divine ʺMISERICORDIOSI COME IL PADREʺ, imaginea în care Cristos îl ia în spate pe Adam pentru a-l scoate din întuneric. Cele două chipuri sunt foarte asemănătoare și au un ochi comun; acest lucru ne sugerează că Dumnezeu ne privește prin ochii noștri iar Adam ajunge să privească prin ochii lui Dumnezeu. Mesajul acestui an liturgic este de a ajunge să ne privim cu milostivire și să-i privim cu milostivire pe cei din jurul nostru, de a face fapte de milostivire trupească, să oferim din ceea ce avem, alimente, haine, celor care au nevoie, de a face fapte de milostivire sufletească, să acordăm sprijin moral, să oferim rugăciuni, să iertăm ofensele, să avem răbdare etc.

Am găsit chipul milostivirii în colocviile spirituale susținute și de păstorul nostru sufletesc părintele paroh Petre Sescu care ne-a ajutat să clarificăm și să găsim răspunsuri la anumite probleme spirituale și personale. În momentele de adorație l-am privit pe Isus, i-am destăinuit  lucruri tainice, am cântat și ne-am rugat  și am primit privirea lui milostivă, speranță și îndurare.

Chipul milostivirii l-am găsit și în textele sacre propuse pentru Lectio divina cu care s-a încheiat fiecare zi de reculegere. Astfel, în textul ʺChemarea lui Mateiʺ (Matei 9, 9-13) se observă cum comunitatea creştină, în loc să îl excludă pe vameş, îl consideră darul lui Dumnezeu, pentru că prezenţa acestuia face ca comunitatea să devină un semn de mântuire pentru toţi. Isus stă la masă cu păcătoşii şi vameşii, fapt neînţeles de către iudeii care căutau să stea cât mai departe de păgâni şi păcătoşi. Pentru Isus milostivirea este mai importantă decât puritatea legală. Din cel de-al doilea text, ʺVestirea nașterii lui Isusʺ (Luca 1, 26-39), se desprinde mesajul că oricărui credincios care ascultă cuvântul lui Dumnezeu și îl primește, i se dăruiește într-o altă manieră harul de a primi viața lui Cristos, de a-i dărui propriul trup, de a-l lăsa pe Cristos să trăiască în sine.

Participarea la aceste zile de reculegere, dominate de căutarea chipului milostivirii divine în toate momentele petrecute împreună, ne-a  determinat să ne privim cu milostivire pe noi și pe cei din jurul nostru și să așteptam cu inimi deschise nașterea Mântuitorului.

 

Neacsu  Amelia